Schița ca instrument pedagogic interactiv la atelierul de Sinteza proiectării de arhitectură de la pandemia de Covid-19 până în prezent, într-o experiență personală

Introducere:

Disciplina Sinteza Proiectării de Arhitectură aferentă anilor de studii IV-V-VI, de la Facultatea de Arhitectură din cadrul UAUIM, vizează dezvoltarea proiectelor cu funcțiuni, forme și structuri complexe, stimulând spiritul critic al studenților întotdeauna ca un răspuns specific, particular, raportat la un sit real.

Semestrul 7 din Anul IV are ca domeniu de studiu Mixitatea Spațial-Funcțională¹ în relația spațiu public - spațiu privat, vizând obiective didactice precum cogenerarea unor soluții arhitecturale complexe și capacitatea de a dezvolta relații coerente între funcțiuni și spații aferente.

Semestrul 8 din Anul IV pune accent pe valorizarea prin proiectul de arhitectură a fondului construit existent, stimulând studentul să operaționalizeze, sub domeniul de studiu al Conversiei², concepte precum reciclare, revitalizare, adaptabilitate-flexibilitate, reutilizare adaptivă, integrare și sustenabilitate.

Semestrul 9 din anul V face un salt spre un domeniu complex, Structuri și Tehnologii Speciale³ care reia, raportat la evoluțiile tehnologice ale secolului XXI, triada vitruviană de bază a arhitecturii, firmitas, utilitas, venustas. Ca primă etapă se vizează studierea structurilor speciale, permanente sau temporare, de dimensiuni complexe, cu limitarea studiului la principii statice, la materiale și tehnologii contemporane. Se trece apoi la teme ample de proiectare precum clădiri înalte de birouri, săli de sport de mare capacitate, stadioane, teatre, auditorii, clădiri pentru învățământ, centre de conferințe, autogări, aerogări sau gări, clădiri industriale etc.

Semestrul 10 din anul V, aduce ca temă finală în formarea studenților Provocări Viitoare⁴, pentru care arhitectura devine soluția. În cadrul acestui demers co-participativ se simulează complexitatea proiectului de diplomă care urmează în anul VI, în două etape, prima de urbanism care este exersată în echipe de mai mulți studenți și apoi, detalierea proiectului de arhitectură care în ultimii ani universitari a fost individuală.

Activitatea de atelier a anului VI se concretizează prin îndrumarea proiectelor de Diplomă⁵ și Disertație⁶. Proiectul de diplomă este precedat de Studiul de Fundamentare a Prediplomei⁷ și se dezvoltă în două etape, Prediploma și proiectul final de Diplomă.

Pe tot parcursul anilor IV și V, abordarea disciplinei de proiectare se desfășoară conform curriculei, fiind nuanțată de echipa de îndrumare a fiecărui atelier, ridicându-se adesea polemici asupra rolului desenului, schițelor (ce, cum și cât), pe parcursul proiectelor. În anul VI, îndrumarea proiectelor de diplomă și disertație are, de asemenea, calități specifice pentru fiecare îndrumător în parte. Într-un context cu dublă solicitare, general (al digitalizării și inteligenței artificiale) și particular (al anilor finali de studiu în care studenții își caută propriul drum și își conturează propria personalitate creatoare), desenul de mână (fie cu ajutorul instrumentelor clasice de desen, fie cu ajutorul uneltelor digitale) chiar și premergător soluțiilor de arhitectură devine, în anii mari, din ce în ce mai puțin prezent.

Scop și obiective:

Articolul chestionează rolul schițelor, crochiurilor, desenelor atât în geneza proiectelor de arhitectură din curricula de studii a anilor IV-V-VI cât și pe parcursul acestora, până la punctul final, din dublă perspectivă, atât din partea studenților cât și a cadrelor didactice. Discursul teoretic se concentrează pe actul pedagogic în cadrul corecturilor de la atelier, evaluând-cantitativ și calitativ- permanenta ajustare a raportul desen-discuții libere, în sensul unui raport optim pentru rezultatele studenților.

Materiale și metode:

Cercetarea este de tip calitativ și sunt utilizate studiile de caz în analiza comparativă pe proiecte îndrumate la anii IV-V-VI de studiu, în perioada 2020-2024, pe parcursul a două generații de studenți (vezi Tabel 1). De remarcat este că pentru prezenta cercetare, în activitatea didactică sunt două perioade distincte ca solicitări. Prima generație de studenți (anul IV- 2020-2021, anul V- 2021-2022) este generația provocărilor aduse învățământului de pandemia de Covid-19 iar pentru generația următoare (anul IV-2022-2023 și anul V-2023-2024) este revenirea la învățământul clasic, cu întâlnire fizică, în universitate (totuși și această generație este cea care a prins anii mici de studiu, II-III, în pandemie, cu provocările aferente în formarea studenților în bazele proiectării). Astfel, pentru ambele generații sunt provocări unice, fără precedent, care generează studii de caz specifice, subiect de cercetare pentru prezentul articol. Studenții de anul VI care au fost îndrumați la diplomă de către autorului prezentei cercetări reflectă o formulă hibridă, a corecturilor online și in situ.

Anul IV (2020-2021)

Grupa 42 | Nr. Studenți: 29

Nr. Proiecte / an: 4 | Îndrumare și corecturi: Sem.7-online; Sem.8-online.

Semestrul 7 - Camera Urbană (CU)_Parcul Colțea|București; Hotel Urban Central 4* (HUC) Str. Luterană nr.7-9 / Intr. Rigas nr.31, București.

Semestrul 8 - In Between Walls (IBW) Între calcane / Conversie analitică de volum. Piața Lahovari, București; In Between Walls (IBWie) in extenso- Capitol Cultiplex|B-dul Regina Elisabeta nr. 36 & Str. Constantin Mille nr. 13 (fostă Sărindar), București.

Anul V (2021-2022)

Grupa 52 |Nr. Studenți: 30

Nr. Proiecte / an: 3|Îndrumare și corecturi: Sem.9-online; Sem.10-online+offline.

Semestrul 9 |Anvelopantă Peisageră Amovibilă cu caracter temporar (APA)|Parcul Herăstrău- Aleea Trandafirilor / Parcul Bazilescu- Teatrul de Vară Bazilescu / Parcul Carol- Arenele Romane. Centru de Afaceri / Tall Building Mixed-Use (TBMU) | Piața Muncii (intersecția Șos. Mihai Bravu cu B-dul Basarabiei), București / Str. Gara Herăstrău nr.2A / B-dul Aerogării, la pod, vis-a-vis de Lidl Market, București. Semestrul 10 |Vatra Luminoasă_Age-Friendly (VLAF) | Amplasamentul fostei Fabrici Zefirul, București.

Anul IV (2022-2023)

Grupa 42 | Nr. Studenți: 30

Nr. Proiecte / an: 4 | Îndrumare și corecturi: Sem.7- offline; Sem.8-offline.

Semestrul 7 |Galeria MARe|Str. Mircea Vulcănescu nr. 52; Hotel Urban 4* | Str. Mircea Vulcănescu nr.153, București. Semestrul 8 |Buzești-Berzei, o ipoteză |București; Muzeul de Artă Modernă Românească Garajele Leonida, Piața Victoriei, București.

Anul V (2023-2024)

Grupa 52 | Nr. Studenți: 30

Nr. Proiecte / an: 3 | Îndrumare și corecturi: Sem.9- offline; Sem.10-offline.

Semestrul 9 |Esplanadă Acces | Parcul Tineretului, București; Piață Agroalimentară și Funcțiuni Conexe și Complementare | B-dul Coposu, lângă Piața Unirii, București / Calea Moșilor, lângă Piața Sf. Gheorghe, București / Str. Buzești, în proximitatea Gării de Nord, București. Semestrul 10 |Simulare de Diplomă|Amplasamente adiacente albiei râului Colentina, zona Timpuri Noi, București.

Anul VI (2020, 2021, 2022, 2023, 2024)

Îndrumător: Șef Lucr. Dr. Arh. Mihaela Zamfir

Nr. Studenți îndrumați diplomă: 2020|3; 2021|3; 2022|1; 2023|7; 2024|2.

Nr. Studenți îndrumați disertație: 2020|5; 2021|9; 2022|7; 2023|8; 2024|8.

Îndrumare și corecturi: preponderent online.

Nr. Proiecte Diplomă îndrumate / 2020-2024: 16 | Nr. Proiecte Disertație îndrumate / 2020-2024: 37

Rezultate:

În anii IV-V de studiu, activitatea în cadrul atelierului trece într-o nouă etapă, de sinteză a proiectării de arhitectură, o etapă de maturizare a studenților, care pune accent pe abordări flexibile care să susțină atât dezvoltarea personalității creatoare individuale cât și capacitatea de management al proiectului, pe fiecare etapă. Proiectele de la disciplina de Atelier, din cadrul departamentului Sinteza Proiectării de Arhitectură, sunt complexe, catalizând la faza de analiză urbanistică și Master Plan atât lucrul în echipe de mai mulți studenți (la fel ca și în practica reală a profesiei de arhitect) pentru ca, mai apoi, să solicite individual aptitudinile fiecărui student (s-a lucrat și în echipe de 2 studenți pentru proiecte de mare complexitate și anvergură) la faza de detaliere a obiectul arhitectural.

Proiectarea computerizată este aproape integral utilizată în cadrul proiectelor din anii IV-V și, sigur, din anul VI, în proiectul de diplomă. Studenții sunt încurajați să își dezvolte aptitudinile de utilizare a computerului și programelor dedicate pentru proiectare și redactare.⁹ În același timp, desenul liber rămână o componentă deosebit de important în activitatea didactică (ca de altfel în practicarea profesiei de arhitect), susținută în special prin proiectele „schiță de schiță”,¹⁰ dar și prin corecturile de la atelier. Studenții sunt încurajați să realizeze schițe de mână în lecturarea contextelor urbanistice în care proiectele sunt dezvoltate, în generarea conceptelor, crochiuri de volumetrie, perspective, detalii care fac diferența. La predarea proiectului, perspectivele de mână, atunci când încă sunt prezente, sunt apreciate întotdeauna de comisiile de jurizare.

În opinia personală a autorului, utilizarea desenului de mână de către studenți în dezvoltarea proiectelor este susținută și de modul în care îndrumătorul coordonează. Desenând studenților, construind un discurs didactic care este însoțit de schițe, aceștia vor fi stimulați să fie atenți, vor fi captivați, li se vor fixa informații și, implicit, vor fi entuziasmați în utilizarea creionului pe hârtie în rezolvarea anumitor aspecte de ansamblu și /sau detaliu. (vezi fig. 1-5). Performanța studenților este catalizată de un raport optim între resurse și solicitări, ambele din partea cadrului didactic.

Desenul de mână este o componentă semnificativă în procesul de design arhitectural. Desenul de arhitectură este mult mai mult decât o demonstrație de figurativ, de ilustrare, este o expresie onestă și pură a gândirii arhitecturale.¹¹ Desenul activează sinergic elemente ale cogniției precum gândirea, privirea, înregistrarea, memorarea, simțirea, producând gândire imaginativă.

Abilitățile pedagogice ale unui cadru didactic la disciplina de proiectare trebuie să fie multiple și diverse, în funcție de fiecare student în parte, în funcție de fiecare etapă de proiect. Astfel, putem vorbi de un raport optim între desen și text, în funcție de etapa de proiect. Startul unui proiect presupune o abordare preponderent analitică, discuții libere, extragerea ideilor principale, semnificative din discuția cu fiecare student în parte (vezi Tabel 2, Tabel 3). Desenul cadrului didactic în cadrul corecturilor (ce, cum și cât) se adaptează nevoilor studentului, la etapa acestuia de evoluție, la faza de proiect și la aspectele cantitative și calitative de activitate în cadrul proiectului a fiecărui student, pe baza unui respect reciproc. A desena studenților (vezi fig. 1-9) înseamnă a cristaliza anumite informații, a pune în valoare idei, a explica anumite detalii compoziționale sau tehnice. Cadrul didactic, desenând, nu face soluții, ci, mai curând, dialoghează într-o modalitate specifică profesiei de arhitect (și, implicit, într-o modalitate specifică învățământului de arhitectură), transmițând studenților pasiunea pentru proiectare (vezi fig. 1-9).

Pandemia de Covid-19 a adus provocări multiple și învățământului de arhitectură.¹² Brusc am fost puși în fața situației de a ne adapta, profesori și studenți, la disciplina de atelier, de a lucra de la distanță, utilizând platforme digitale și instrumente de desen, altele decât clasicul creion. Tehnologiile digitale și platformele care susțin întâlnirile virtuale au fost un suport extraordinar în realizarea orelor de atelier. La început am desenat pe coli de hârtie și le scanam studenților (vezi fig. 1, fig. 3) dar, rapid, ne-am adaptat la desenul pe tabletă (vezi fig. 2, fig. 4, fig.5), în timp real, peste proiectele prezentate de studenți. Desenul în timp real a avut un rol și mai important în corecturile online, diminuând distanța fizică, susținând viu interesul studenților. După o experiență de un an și jumătate (2020-2022) de corecturi online (continuată însă de autor până în prezent pentru îndrumarea la diplomă) se poate spune că studenții s-au adaptat foarte rapid și chiar au fost încântați de corecturile pe platformele digitale.¹³ Generația de studenții de anii IV-V 2020-2022, de la Facultatea de Arhitectură din cadrul UAUIM, a evoluat semnificativ în grafică, atât de importantă în proiectele complexe din anii IV-V-VI.

La corecturile de la atelier desenul are ponderi diferite, în funcție de etapa de proiect. La demararea unui proiect nou, discuțiile libere, individuale sau de tip Focus Grup, sunt preponderente. În perioada pandemiei de Covid-19, corecturile online pe platforma ZOOM au generat o mai bună arhivare a informației furnizate studenților, în cadrul corecturilor, de către cadrele didactice. Astfel, în cele ce urmează este exemplificată modalitatea de lucru la primul proiect din anul IV, generația 2020-2021, de la grupa 42 (Prof. Dr. Arh. Dan Șerban, Șef Lucr. Dr. Arh. Mihaela Zamfir, Șef Lucr. Dr. Arh. Ana-Maria Dobre, Asist. Univ. Dr. Arh. Andreea Marinescu), cu accent pe rolul desenului în cadrul corecturilor.

Obiectivul proiectului denumit Cameră Urbană (CU) a fost definirea unui spațiu autonom dar în același timp conectat la cerințele capitalei și, în sens mai larg, ale societății actuale, interactive, un spațiu flexibil, adaptabil, alternând dimensiuni temporare cu cele cu caracter definitiv, putând fi activat/dezactivat, răspunzând în egală măsură pulsului comunității și coordonatelor urbane deosebite. În final, această Cameră Urbană urma să fie destinată acomodării evenimentelor urbane (spectacole, expoziții, târguri, concerte de dimensiuni restrânse, publicitate, agrement), funcțiuni variate, ipostaze diferite. Amplasamentul a fost în București, Parcul Colțea, Piața Universității, în vecinătatea imediată a Spitalului Clinic Colțea și a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

După discuțiile inițiale cu întreaga grupă, coordonate de șeful de atelier, studenții au fost împărțiți în 4 grupuri de lucru de 7-8 persoane, coordonate de cei doi Șefi de Lucrări, fiecare în sesiuni distincte de ZOOM, în cele 2 ședințe de atelier săptămânale, pentru corecturi și analize amănunțite. În paralel, șeful de atelier secondat de asistent, într-o sesiune separată pe platforma de ZOOM, a realizat corecturi de sinteză în cele 2 zile de atelier cu 2 grupe de 15-16 studenți, pentru o verificare a cunoștințelor asimilate în corecturile detaliate, coordonate de cei doi Șefi de Lucrări.

Mai jos este redată modalitatea personală de lucru. Atmosfera de lucru cu cei șapte studenți prezenți concomitent la o ședință de atelier a fost mereu interactivă, studenții au fost încurajați să își exprime părerile proprii vis-à-vis de situl propus și anume scuarul de colț de la Piața Universității, dintre Spitalul Colțea și clădirea Ministerului Agriculturii. Componenta analitică, cuantificată în informație scrisă, sintetizată în două tabele, este prezentată mai jos.

REACȚII LA SIT?

Proiect: Camera Urbană | Atelier nr. 4 / 14.10.2020

Student 1 (I.C.) | „Îmi plac copacii- aranjamentul- importanți în soluții.”

Student 2 (O.S.) | „Diagonala face scurtcircuit.” „Îmi place semicercul format.”

Student 3 (A.J.) | „M-a intrigat așezarea scenei, arcul copacilor, copacii de la metrou- relația dintre toate acestea.”

Student 4 (I.M.) | „Îmi place dinamica acestui loc- viața culturală.” „Îmi place semicercul copacilor dar limitează soluțiile.”

Student 5 (A.D.) | „Situl este polarizator social, cu toate acestea este insuficient agrementat.” „Apreciez calitatea de spațiu verde, forma curbă a vegetației.”

Student 6 (A.O.) | „Situl este o excepție în această zonă. Pare că ar fi trebuit acest colț să fie închis, este un punct nevralgic, gălăgios.”„Un obiect proiectat aici poate fi altfel.”

Student 7 (E.P.) | „Am remarcat dinamica vieții de aici.” „Este un loc foarte zgomotos.”

Șef Lucr. Dr. Arh. Mihaela Zamfir | „Se recomandă o perspectivă mai largă asupra contextului, o libertate mai mare de abordare a existentului, fără preconcepții.”

ANALIZE DE SIT? CRITERII?

Proiect: Camera Urbană. Atelier nr. 4 / 14.10.2020

Student 1 (I.C.) |„Vegetație, spații verzi.”“Regim de înălțime.” „Factorul social- Unii se opresc, cei mai mulți trec.”

Student 2 (O.S.)| „Circulații pietonale- oamenii zăbovesc deobicei în semicerc.” „Analiză de zgomot- zgomot mare!” „Vegetație.”

Student 3 (A.J.) |„Vegetație- doresc să o păstrez și chiar să propun mai multă.” „Analiză de zgomot- prin propunere doresc o zonă mai fonoizolată.” „Regim de înălțime- redus, adaptat unui happening urban.”

Student 4 (I.M.) |„Vegetație- copacii din fața metroului.” „Funcțiuni- spații comerciale, târguri volante.” „Circulații.”

Student 5 (A.D.)|„Factorul social- poate defini foarte bine conceptul proiectului.” „Exploatarea în sens pozitiv a vieții active din zonă.”„Vegetație- să înconjoare obiectul de arhitectură propus.” „Analiză de obiect- transparent, permeabil.”

Student 6 (A.O.)| „Analiză de clădiri iconice- autonomia clădirilor existente.” „Analiză de piețe urbane, de spații urbane.”

Student 7 (E.P.) |„Zonă de belvedere- să vezi mai bine zona.”„Circulații, context construit.”

Șef Lucr. Dr. Arh. Mihaela Zamfir | „Se recomandă o perspectivă mai largă asupra contextului, o libertate mai mare de abordare a existentului, fără preconcepții.”

Ultima generație de studenți (2022-2024), pe parcursul anilor IV-V de studiu reflectă o nouă experiență, în cadrul unei echipe noi de îndrumare (Conf. Dr. Arh. Mihai Duțescu, Șef Lucr. Dr. Arh. Mihaela Zamfir, Șef. Lucr. Dr. Arh. Alexandru Crișan). Revenirea la lucru în atelier, la facultate, este îmbogățită de contactul direct, de discuțiile împreună, de atmosfera de apropiere și creativitate care se creează, în mod unic și efervescent, la atelier. Toți împreună înseamnă polemici, dezinvoltură, creativitate, desen și, ceva ce în lucrul în mediul virtual a lipsit, lucrul pe machetă. În cadrul atelierului au fost stimulate gândirea critică, creativitatea, studenții au fost încurajați să utilizeze desenul de mână atât în decelarea contextului cât și în creionarea ideilor. Se desenează iar pe hârtie, profesori și studenți, deși, cu siguranță, toți folosim acum dezinvolt și mijloacele de reprezentare digitală.

Pe măsura avansării proiectului, partea desenată de către cadrul didactic devine mai prezentă în activitatea de atelier, pornind de la schițele aduse de studenți. Se pune accent pe ideile fiecărui student și sunt discuții libere, însoțite de schițe care au ca scop conturarea conceptelor în forme arhitecturale. Sigur, cu studenții de anul IV, la început desenul din partea cadrului didactic este mai consistent pentru ca, în anul V să se schimbe ponderea, studentul se maturizează în procesul pedagogic și, implicit, indicațiile pe care le primește de la îndrumător sunt ajustate corespunzător.

Schițele cadrului didactic în cadrul activității de atelier se concentrează pe diverse aspecte, în funcție de etapa de proiect, de management-ul de îndrumare adoptat în cadrul atelierului și de obiectivele ședinței respective de atelier. Subiectul corecturii poate fi analiza urbanistică, stabilirea unui concept, volumetria, planuri și secțiuni, scheme funcțion­ale, rezolvări funcționale de ansamblu și de detaliu, detalii tehnice, fațade și randări, paginarea finală a proiectului. Această modalitate de lucru s-a reflectat cu ambele generații de studenți (2020-2022 și 2022-2024). În îndrumarea proiectelor de diplomă a fost utilizat un management riguros care a vizat atingerea unor obiective, corelate cu etapele de curriculă, respectiv: Studiul de Fundamentare a Prediplomei, Prediplomă, Disertație și Diplomă. Corecturile cu studenții de la diplomă sunt realizate de către autorul prezentei lucrări în special în mediul digital, care oferă flexibilitatea necesară studenților din anul VI de a fi la distanță. Zoom in- Zoom out oferă posibilitatea intervenirii de la ansamblu la detaliu, prin desen și discuții critice care și-au dovedit randamentul și performanța. În mediul digital, corecturile cu studenții la diplomă pot fi urmărite cu atenție de toți cei îndrumați, simultan și au dus la evoluții semnificative. În opinia personală, rolul desenului este semnificativ pentru evoluția studenților și pentru proiectele realizate. Un discurs secondat de desen se îmbogățește și stimulează creativitatea studentului și, implicit, plăcerea de a desena. Comunicarea vizuală, în domeniul educației de arhitectură, este cu siguranță cea mai influentă. Comunicarea verbală -scrisă sau tipărită- va susține imaginea într-un mod comprehensiv¹⁴. Schița reprezintă un instrument de învățare, practicarea în mod regulat a desenului liber de mână dezvoltă gândirea grafică. Desenul reprezintă o parte integrantă din procesul creativ și are un impact semnificativ asupra gândirii și găsirii de soluții la diversele probleme de proiectare¹⁵. În parcursul educativ al proiectelor de arhitectură, desenul liber poate fi utilizat atât în observarea contextului în care sunt dezvoltate cât și în imaginarea soluțiilor de proiectare¹⁶. Pasiunea pentru desen poate fi insuflată de profesor și menținută prin curricula de specialitate, prin cerințele din cadrul proiectului și prin modalitatea de lucru.

Folosirea culorilor în corecturile de atelier a fost stimulată în cadrul perioadei de lucru online (vezi fig. 2, fig. 4-9), conform cu instrumentele digitate de desen avute la dispoziție pe platforma ZOOM. Această modalitate de lucru a fost preluată mai departe și cu generația următoare (2022-2024), în învățământul fizic, dovedindu-se utilă mai ales în cadrul corecturilor pe proiecte mari, cu funcțiuni complexe. Culorile stimulează atenția studenților, particularizează anumite aspecte din cadrul corecturilor care trebuie evidențiate pe diferite criterii, ajutând la o mai bună structurare a informației.¹⁷

Proiectele finale ale studenților relevă, pe fiecare an de studiu, importanța desenului de arhitectură în cadrul corecturilor de la atelier, atât la partea de concept, cât și la conturarea soluțiilor finale. La anul IV se remarcă importanța discuțiilor libere pentru facilitarea trecerii într-o nouă etapă de sinteză, secondate de parte grafică, necesară maturizării în proiectare. La anul V, raportul desen-polemică devine matur pentru a-și releva excelența în cadrul proiectelor de diplomă de la finalul anului VI. Se remarcă importanța diferită și sinergică atât a corecturilor împreună cu toți îndrumătorii cât și a celor realizate separat, de fiecare membru în parte.

Pandemia de Covid-19 a reprezentat un catalizator pentru modernizări absolut necesare, a produs schimbări în învățământul de arhitectură pentru care era nevoie de noi abordări în metodologia de predare, actualizarea curriculei și adaptarea la cerințele mediilor digitale, proprii de altfel noilor generații de studenți.

Discuții:

Utilizarea desenului ca instrument pedagogic în mediul online poate atrage un număr mare de participanți care pot urmări simultan, cu acuratețe vizuală optimizată, în fața monitoarelor, toate detaliile. Desenul poate deveni, astfel, o metodă educațională care parcurge arhitecturi și spații culturale diverse.¹⁸ Inițiat în educația de arhitectură în Universitatea “Ion Mincu” în perioada pandemiei de Covid-19, desenul pe tabletă în timp real este utilizat de către autorul acestei cercetări și în prezent în îndrumarea proiectelor de diplomă, cu rezultate foarte bune confirmate atât de evaluările semestriale ale studenților cât și din rezultate cuantificate, personal, în cadrul proiectelor.

În prezent, desenul cu ajutorul mijloacelor tehnologice noi, precum tableta grafică, are multă aplicabilitate în marketing-ul digital. Autorii pot să își facă cunoscute rapid ideile creative în mediul virtual și, de asemenea, schițele realizate digital pot fi mai departe îmbunătățite cu alte programe dedicate de proiectare și grafică, devenind, astfel, punct de pornire pentru proiecte complexe.¹⁹ Studenții s-au bucurat, de asemenea, de o mai bună gestionare a resurselor financiare pentru că tipărirea proiectelor pentru fiecare corectură de atelier presupune costuri suplimentare.

Există cercetători care trag un semnal de alarmă vis-a-vis de proiectarea exclusiv computerizată. Funcțiile cognitive implicate în desenul de mână și modelarea grafică computerizată sunt diferite. De asemenea, există studii recente care fac diferența pentru desenul de mână între desen liber și desen tehnic, ajutat de alte instrumente precum linie, echer, teu.²⁰ Construirea unor perspective elaborate, precise, la unu sau două puncte de fugă, utilizând planșeta și instrumente de desen specifice poate fi, pe de altă parte, descurajatoare.²¹ Desenul de mână, liber, are un rol esențial, conectând în mod profund mișcările mâinii studentului de abilitatea lui mentală de a gândi. Desenul liber poate fi intermediat și de instrumente digitale, fiind necesare viitoare studii pentru impactul desenului liber utilizând tabletele grafice.

Abilitatea desenului de mână se întreține, este o parte semnificativă din gândirea de arhitect.²² În educația de arhitectură de la „Ion Mincu” se menține conștient și responsabil echilibrul între real și virtual. Examenele de tip schița de schiță, cerințele din cadrul proiectelor care implică desen liber (vezi fig.11), corecturile desenate pe care profesorul le face studenților, retorica didactică, toate împreună susțin un echilibru durabil, în permanentă adaptare la provocările societății actuale.²³

Concluzii:

Educația de arhitectură de la Facultatea de Arhitectură din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” susține importanța desenului în procesul creativ care stă la baza oricărui proiect, pe tot parcursul studiilor, de la anul I până la anul VI. Desenul este cea mai complexă expresie a gândirii de arhitectură și se raportează la toate fazele de design arhitectural: observarea contextului și identificarea aspectelor arhitecturale semnificative, atât pozitive cât și a celor problematice, dezvoltarea unui concept de arhitectură, explorarea posibilităților de expresie arhitecturală a unui concept, design-ul arhitectural de obiect și evoluția proiectului până la faza de detalii tehnice. Provocările pandemiei de Covid-19, care a implicat distanțare socială, dinamica societății actuale solicită constant învățământul superior de arhitectură, aducând evoluție, mișcând lucrurile.

Desenul liber este o abilitate care se întreține prin practicare și se constată, cu fiecare an, o scădere treptată a acestei abilități de la studenții de anul I la cei de anul VI la Facultatea de Arhitectură din cadrul UAUIM. Cadrele didactice de la disciplinele de proiectare pot insufla studenților pasiunea pentru desen prin propriul exemplu, în cadrul corecturilor. Desenul, indiferent de instrumentele fizice sau digitale de care se susține, utilizate responsabil, rămâne cel mai semnificativ mijloc pedagogic în activitatea de la atelier, catalizând atenția studenților și plăcerea pentru profesia de arhitect. Sunt necesare studii ulterioare care investighează utilizarea noilor instrumente de desen liber, precum tabletele grafice, în activitatea de atelier, deopotrivă pentru studenți și profesori.