← Arhive vizuale 2024

Imobile de raport interbelice

  • conf. dr. arh. Mihaela Pelteacu
  • drd. arh. Alexandra Diana Dunel
  • drd. arh. Alexandra Diana Stan

Imobile de raport interbelice.pdf

Acest material reprezintă documentarea unor imobile de raport interbelice din București și este parte a unui studiu în curs, început în edițiile anterioare ale proiectului CULTADISER al UAUIM.

În ansamblul său, această cercetare are în vedere abordarea imobilelor de raport nu numai din punct de vedere cantitativ, astfel ca la final să poată fi identificate un număr suficient de clădiri care să asigure pertinența rezultatelor preconizate—, dar și calitativ, considerând documentele de arhivă și analiza acestora dintr-un punct de vedere orientat în special către înțelegerea spațial-arhitecturală și pedagogia proiectului de arhitectură.

Având la bază informații obținute din arhiva PMB, alături de investigațiile din teren, documentarea pune la dispoziția arhitecților, a studenților/ doctoranzilor, o mică arhivă de imagini care grupează la un loc toate cele10 imobile documentate până la această dată. Este vorba de planurile, fațadele sau secțiunile acestora, redate într-o formă accesibilă lecturii prin vectorizări realizate după planșele consultate și fotografiate direct la arhivă.

Clădirile selectate nu sunt mai vechi de 100 de ani și pot fi considerate remarcabile prin unicitate, originalitate la nivelul arhitecturii orașului, prin adeziunea la ideile Mișcării Moderne sau prin tipul de inserție în țesutul urban bucureștean.

Toate imobilele prezentate poartă semnătura unor arhitecți români de marcă (Tiberiu Niga, Henriette Delavrancea-Gibory, Marcel Maller, State Baloșin și Eugen Botez ) — fiind exponente ale unei tipologii semnificative din istoria locuirii urbane europene și nu în ultimul rând referințe locale valoroase pentru ceea ce se înțelege prin locuire densă.

În plus față de toate acestea, studiul urmărește să contribuie la valorizarea planului de arhitectură, conștientizând că înțelegerea arhitecturii —în general și, a celei autohtone — în special, alături de comentariul critic, nu pot fi pe deplin realizate în absența acestui tip de reprezentare și informație.