“Living Danube Limes” – Valorificarea patrimoniului cultural și dezvoltarea turismului sustenabil prin trăirea patrimoniului Limesului Dunărean ca bază pentru o rută culturală

Premisele cercetării

Conceptul de „living history” – retrăire a istoriei – a fost generatorul proiectului „Living Danube Limes – Valorising cultural heritage and fostering sustainable tourism by LIVING the common heritage on the DANUBE LIMES as basis for a Cultural Route” ¹ .

Consorțiul format din 19 parteneri principali² din 10 țări de-a lungul Dunării și alți 25 de parteneri asociați, s-a concentrat pe punerea bazelor unei noi rute culturale la nivel European, având ca tematică retrăirea istoriei vechii frontiere a Imperiului Roman. În România au fost implicați în proiect 3 parteneri principali: UAUIM, INCDT (Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Turism), MINAC (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța). Partenerilor principali li s-au alăturat partenerii asociați: IAVP - Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Primăria Municipiului Călărași, Primăria Municipiului Giurgiu și Primăria Municipiului Galați. Echipa de cercetare UAUIM a fost formată din: lect. dr. arh. Ana-Maria Machedon, lect. dr. arh. Dragoș Dordea, prof. dr. arh. Georgică Mitrache și asist.drd.arh. Bogdan Ispas.

Pe parcursul cercetării, echipa UAUIM a acoperit domeniile ce se refereau la strategii teritoriale de conformare a rutei turistice și intervenții specifice de sporire a vizibilității și accesibilității în siturile arheologice, intervenții ce au inclus și posibile reconstrucții ale siturilor. Pe tot parcursul proiectului, partenerii din România au oferit resursele de specialitate necesare derulării cercetării. Partenerii au susținut prelegeri în cadrul atelierului pentru componentele de turism și arheologie din proiect și au participat la evaluările proiectelor studenților.

Structura cercetării

Primul semestru din anul universitar 2020-2021 a cuprins identificarea siturilor arheologice și analiza teritorială a întregului Limes Dunăreana. Analize s-au desfășurat la diferite scări, de la o lectură a contextului local, regional, până la nivel național și trans-național.

La finalul etapei analitice au fost determinate patru sectoare de vizitare ale Limesului pe teritoriul României. Distanțele ample de parcurgere au dus la propunerea unei etapizări a rutei culturale. Principiul de „living history” a determinat crearea unor scenarii tematice diferite, pentru fiecare sector în parte. Cele patru sectoare au dus la definirea temelor de proiectare corelate cu tema cadru a primului semestru din anul IV, respectiv mixitatea funcțională, studiată prin funcțiunea de hotel, în directă legătură cu turismul cultural.

Cel de-al doilea semestru a debutat cu tema de proiectare: „Punerea în valoare a sitului arheologic de la Sacidava” unde au fost dezvoltate strategii specifice pentru situl pilot. Au fost determinate posibilele intervenții pentru facilitarea accesului și vizitei, respectându-se principiile autenticității, ale identității locale, ale reversibilității si sustenabilității. Tema operațiunilor în situri arheologice a fost corelată cu tema cadru destinată celui de-al doilea semestru din anul IV, respectiv conversia clădirilor vechi.

Studiul asupra sitului arheologic de la Sacidava a continuat și în primul semestru din anul V. Tema cadru se concentrează pe structuri speciale, iar în cazul unui sit istoric, tematica unor acoperiri ușoare, non-invazive și reversibile, pentru protejarea săpăturilor arheologice, a oferit prilejul experimentării unor structuri adaptate unui context sensibil.

Proiectele realizate pe situl de la Sacidava au reprezentat baza de studiu pentru catalogul ce a fost creat de echipa de cercetare implicată în proiect, catalog ce cuprinde măsuri de sporirea a vizibilității și reconstrucție a siturilor arheologice. Catalogul, finalizat în februarie 2022, a devenit un ghidul pentru posibile intervenții, pentru toți cei 19 parteneri internaționali implicați în proiect. In primăvara anului 2022, parteneri din fiecare țară participantă în consorțiul internațional „Living Danube Limes”, au aplicat măsurile propuse de UAUIM pe siturile lor pilot, în cadrul unor workshop-uri. UAUIM a organizat un astfel de workshop la Rasova, în mai 2022.

Analize teritoriale

Paul Virilio, în cercetările sale asupra arhitecturii de război, considera războiul un muzeu (Virilio, 1994). Preluând această idee, se poate imagina un muzeu de istorie la nivel teritorial, transnațional, de-a lungul frontierei Imperiului Roman. Limesul Dunărean devine astfel o rută culturală ce face parte dintr-o ampla rețea de sisteme defensive, de la zidul lui Hadrian din Marea Britanie, până la limitele din Nordul Africii și din Orientul Apropiat.

Pentru crearea unui scenariu coerent de funcționare a rutei culturale pe teritoriul României, prima fază de cercetare s-a concentrat pe analize teritoriale. Au fost identificate toate siturile arheologice din România, ce cuprindeau sisteme defensive, construcții civile sau elemente de infrastructură, apoi fiecare student a analizat câte două situri. Pentru analize, echipa de îndrumare a dezvoltat o structură de criterii pentru contextualizarea siturilor și dezvoltarea unor strategii locale sau regionale de includere a obiectivelor istorice în circuite turistice. Filtrele de lectură au cuprins elementele naturale (relief, cursuri de apă, vegetație, agricultură), infrastructura existentă (străzi, porturi, aeroporturi, căi ferate) cu componenta de accesibilitate, prin hărți izocrone, alte obiective turistice și zonele urbanizate.

Primele lecturi teritoriale s-au realizat la o scara locală (1:5000) și au inclus Dunărea, situl arheologic și cea mai apropiată localitate. Analiza s-a extins la scări mai ample, deseori fiind cuprinse mai multe situri, pentru a ajunge în final la scări geografice (1:25000, 1:50000), ce au permis determinarea unor scenarii de parcurgere a Limesului Dunărean la nivel regional și național.

Finalul etapei analitice a dus la propuneri, pentru fiecare sit în parte, de scenarii de vizitare și mici intervenții, pentru includerea lor în circuite turistice și deschiderea pentru public.

Hoteluri tematice

Studiul întregului Limes Roman de pe teritoriul României a permis dezvoltarea unui scenariu de vizitare, etapizat, pentru o viitoare croazieră de-a lungul Dunării. Au fost identificate patru sectoare, determinate de densitatea vestigiilor arheologice dintr-un anumit teritoriu și de specificul local. Aceste sectoare au dus la găsirea amplasamentelor cheie pentru croazieră și definirea tipologiilor de hotel, necesare unei astfel de rute cu tematică istorică.

Primul sector de vizitare începe la Orșova, cu situl arheologic de la Dierna și se desfășoară până la Silistra. În această zonă se suprapun mai multe circuite turistice ce cuprind Cazanele Dunării, Porțile de Fier, parcul natural Domogled-Cernei. Se definește astfel un traseu lung, cu o densitate mai mică de situri istorice. Pentru acest sector, propunerea de hotel tematic a făcut referință la viață urbană, apreciată de cultura vechiului Imperiu Roman. S-au creat proiecte de hotel urban, în apropierea sitului arheologic Drobeta și a piciorului podului lui Traian.

Cel de-al doilea sector turistic de pe teritoriul României pornește de la Silistra și se oprește la Cernavodă. Această parte a croazierei intersectează și Drumul Vinului, circuit turistic din județul Constanța. Tipologia de hotel aleasă pentru această etapă de vizitarea a fost cea de hotel al vinului, amplasat pe dealurile cu vii din apropierea sitului de la Durostorum, în zona localității Ostrov, amintind de pasiunea romanilor pentru petreceri și vin.

Al treilea sector din croaziera culturală din România, de la Cernavodă la Galați, face escală la Hârșova, unde se află situl arheologic al Cetății Carsium. Aici, prezența unor izvoare termale a dus la propunerea uni hotel cu specific termal, în memoria obiceiului romanilor de a folosi băile.

Ultima parte a vizitei Limesului Dunărean, ce începe din Germania, se termină cu sectorul cuprins între Galați și Sfântu Gheorghe. La Sfântu Gheorghe a fost propus un hotel de tip bungalou – hotel terminus – ca amintire a limitelor Imperiului Roman, litoralul Mării Negre ca loc de exil și sfârșit al lumii civilizate.

Intervenții asupra sitului arheologic de la Rasova

Parcurgând Limesul Dunărean, s-a observat că numeroase situri arheologice au calitatea de a păstra atmosfera originală, element important în regăsirea autenticității pentru conceptul de „living history”. Această calitate se pierde odată cu dezvoltarea și intensificarea turismului și este unică pe teritoriul României, în comparație cu restul Europei.

S-a pornit astfel în cadrul cercetării, de la „peisajele complete” ale arhitectului Peter Zumthor: „clădirile aparțin unui loc, iar acel loc nu poate fi imaginat fără acea clădire” (Zumthor, 1998, p.17). Peisajul devine astfel parte integrantă a patrimoniului istoric, în strânsă legătură cu situl pe care îl găzduiește. Pentru determinarea tipurilor de intervenții s-a folosit conceptul dezvoltat de arhitectul Viollet-le-Duc, care propune dincolo de restaurarea monumentelor, restaurarea teritoriului din care acestea fac parte. „Există o strânsă legătură între elementele geologice și arhitectură” (Viollet-le-Duc apud Favre, 1875). Ideea corelării dintre elementele naturale și arhitectura defensivă este dezvoltată de istoricul și arheologul Vasile Pârvan care descrie întreg teritoriul Dobrogei ca fiind o cetate. (Pârvan, 1923, p.17)

Urmând principiile conservării autenticității, a atmosferei primordiale și a identității locale, au fost dezvoltate proiecte de punere în valoare a sitului arheologic de la Sacidava. O primă etapă a fost conversia grădiniței din Rasova întru-un mic muzeu de istorie și etnografie, proiect realizat de echipa de cercetare din UAUIM. Prima expoziție în noul muzeu a avut loc cu ocazia workshop-lui organizat de UAUIM în colaborare cu INCDT. Ideea a fost de a degreva situl arheologic de eventuale viitoare construcții necesare informării turistice sau expunerii artefactelor descoperite în urma cercetărilor arheologice. În paralel cu realizarea muzeului din Rasova, în cadrul atelierului au fost dezvoltate proiecte de intervenții pe situl de la Sacidava, care urmăreau crearea unor circuite de vizitare, bazate pe operațiuni minime, non-invazive și reversibile.

Etapa ulterioară de cercetare s-a suprapus pe tematica structurilor speciale ce corespunde primului semestru din anul V. Tot pe situl arheologic de la Sacidava s-au realizat proiecte de structuri de protecție, ușoare, modulare și reversibile. S-a ținut seama în realizarea proiectelor, de concluziile analizelor anterioare: legătura cu peisajul, cu identitatea locală și cu elemente de autenticitate istorică.

Catalogul „Măsuri de vizibilitate și reconstrucție pe siturile arheologice”

Echipa de cercetare a realizat, ca o concluzie a proiectelor dezvoltate în cadrul atelierului, un catalog de măsuri ce pot fi implementate pentru sporirea vizibilității siturilor arheologice și o strategie de identificare a celor mai potrivite operațiuni în astfel de contexte istorice și culturale. Catalogul și instrumente de deterimare a măsurilor de vizibilitate au devenit suportul tehnic pentru toți partenerii din con8sorțiul internațional, fiecare implementând, pe siturile pilot din țările partenere, proiecte similare.

Strategia de abordare a intervențiilor cuprinde o fază analitică, bazată pe tipurile de analize dezvoltate în cadru atelierului, respectiv o lectură a siturilor prin diferite filtre: elemente naturale, elemente de urbanitate, infrastructură și turism. Urmează apoi o etapa de definire a identității locale și a elementelor de peisaj autentice în vederea protejării și a punerii lor în valoare, prin proiectele propuse.

Catalogul clasifică intervențiile în funcție de impactul lor, dar și de locul unde sunt implementate. Este vorba de intervenții pe sit, cu caracter non-invaziv și reversibil, cu impact local, de intervenții în zonele și localitățile limitrofe, cu impact regional, și intervenții sau activități externe sitului cu impact național sau internațional.

Măsurile de vizibilitate pe sit au cuprins: amenajări cu plante cu rădăcini de suprafață, instalații cu materiale ușoare, inspirate din instalațiile de artă sau pavilioanele expoziționale temporare, tehnica de trompe l’œil, poteci sau balustrade care să ghideze vizitatorii, reconstrucții cu ajutorul laserelor, holograme, panouri de informare, structuri provizorii de protecție. Exterior sitului au fost sugerate zone sau construcții pentru belvedere, muzee, machete ale sitului la diferite scări, vizite cu balonul sau pe apă. Măsurile de vizibilitate aplicabile extern au cuprins publicații, expoziții si festivaluri, realitate virtuală, aplicații.

Pentru situl de la Sacidava a fost amenajat micul muzeu din satul Rasova, conversie a fostei grădinițe. În muzeu a fost realizată o hologramă a reconstrucției virtuale a sitului arheologic și prezentată o expoziție de fotografie ce cuprinde toate siturile arheologice ale Limesului Dunăreana din Romania, ca suport pentru înțelegerea contextului amplu, strategic, din care face parte situl arheologic.

Concluzii

Participarea echipei UAUIM la Proiectul Transnațional Dunărea – „Living Danube Limes” a creat contextul corelării activității de atelier cu o cercetare internațională. Tematica a unei rute culturale transnaționale respectiv a Dunării, abordată în diferite ipostaze de-a lungul celor doi ani de studiu, a dus la aprofundarea cercetării și fundamentării proiectelor de atelier. Temele cadru au fost adaptate cercetării și s-au transformat în teme de atelier complexe, cu o aplicabilitate concretă. Dinamica dezvoltării proiectelor a fost susținută de participarea instituțiilor partenere din România, care au completat activitatea de teorie a proiectului prin prelegeri în domeniul turismului și arheologiei. Întreaga activitate de cercetare la nivelul atelierului și studiile realizate de echipa de cercetare a UAUIM au devenit baza de dezvoltare a intervențiilor pe situri arheologice, de-a lungul viitoarei rute culturale. Rezultatele cercetării au fost prezentate la numeroase coferințe internaționale și în articole de specialitate.

Diseminare

Articole:

Identification of Potential for Historical Roman Story Telling (A.-M. Machedon, 2020)

Living Danube Limes - Spațiul construit ca instrument pentru retrăirea istoriei (Argument 13/2021; A.-M. Machedon, D. Dordea, G. Mitrache, Argument 13/2021)

Living Danube Limes – Urban and Territorial Identities: the Revival of the Roman Empire Frontier along Danube (EURAU – Birmingham UK; A.-M. Machedon, D. Dordea, G. Mitrache, 2021)

The Danube Limes – A Territorial Museum; Vislibility Measures and Physical Reconstruction on Archaeological Sites (Sofia BG; A.-M. Machedon, D. Dordea, G. Mitrache, B. Ispas, 2022)

Conferințe:

Living Danube Limes – Roman Danube Limes – Planning (Second Partner Meeting & First Local Focus Group Meeting, 2020)

Visibility measures at the Pilot Site of Sacidava (Second Partner Meeting & First Local Focus Group Meeting; 2020)

Living Danube Limes - Spațiul construit ca instrument pentru retrăirea istoriei (Sesiune de comunicari stiintifice, UAUIM 2021)

Living Danube Limes – Urban and Territorial Identities: the Revival of the Roman Empire Frontier along Danube (EURAU – Birmingham- UK; 2021)

Visibility Measures & Physical Reconstruction (IInd Local Focus Group Meeting 2022)

The Danube Limes – A Territorial Museum; Vislibility Measures and Physical Reconstruction on Archaeological Sites (Sofia BG; 2022)

Expoziții:

Living Danube Limes – Limesul Dunărean în România (Muzeul Rasova - mai 2022; UAUIM iunie 2022; în colaborare cu INCDT)

Workshop:

Visibility Measures & Physical Reconstruction (Muzeul Rasova, mai 2022, în colaborare cu INCDT)

Catalog:

Visibility Measures & Physical Reconstruction (A.-M. Machedon, D. Dordea, G. Mitrache; B. Ispas, 2022)